România în era AI: oportunități, provocări și ce urmează
Avem internet rapid, mulți absolvenți de IT și primul AI Factory național. Dar suntem pe ultimul loc în UE la folosirea AI în firme. Unde suntem și ce putem face.
Când vorbim despre AI, România are două fețe. Pe de o parte, avem unele dintre cele mai bune conexiuni la internet din Europa, o comunitate IT puternică și o poveste de succes globală: UiPath, una dintre cele mai cunoscute companii de automatizare din lume, a pornit din București. Pe de altă parte, cifrele oficiale ne arată pe ultimele locuri din UE la competențe digitale și la folosirea AI.
Ce spun cifrele
- Competențe digitale: doar 31,84% dintre românii între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază, cel mai mic nivel din UE, potrivit raportului Comisiei Europene „Deceniul Digital 2026”.
- AI în firme: în 2025, doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin 10 angajați foloseau tehnologii AI, față de 20% media UE — cel mai mic procent din Uniune (Eurostat).
- AI generativ: 17,8% dintre românii între 16 și 74 de ani au folosit în 2025 instrumente precum ChatGPT, față de 32,7% media UE — tot ultimul loc (Eurostat).
- Specialiști IT: 2,7% din totalul angajaților, față de 5% media europeană.
Puncte forte pe care le putem folosi
- Conectivitate: Comisia Europeană descrie România drept lider la internetul fix, inclusiv în zonele rurale. La 5G, în schimb, suntem în urmă.
- Talent: avem un număr mare de absolvenți de IT, chiar dacă mulți aleg să lucreze în străinătate.
- Strategie: Guvernul a adoptat în iulie 2024 Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024–2027.
- Infrastructură: în octombrie 2025, România a intrat în rețeaua europeană de „AI Factories”. RO AI Factory, coordonată de ICI București și Universitatea Politehnica din București, va avea un supercalculator optimizat pentru AI și servicii pentru firme mici și mijlocii, cercetători și startupuri.
Unde se poate schimba cel mai mult
AI-ul nu înseamnă doar software. Fabricile folosesc deja roboți și sisteme de control al calității. În agricultură, senzorii, dronele și imaginile din satelit pot ajuta la irigații și tratamente mai precise. În sănătate, AI-ul poate ajuta la citirea imaginilor medicale. În logistică, la planificarea rutelor și a stocurilor. Iar în administrație, la dosare mai rapide și mai puține drumuri la ghișeu.
Pentru toate acestea, AI-ul nu este primul pas. Primul pas sunt datele digitizate, procesele clare și oamenii care știu să folosească instrumentele.
Ce ne ține pe loc
Raportul Comisiei Europene numește clar provocările: competențe digitale de bază scăzute, inovare slabă în firmele mici și în startupuri, adoptarea redusă a tehnologiei în companii și dificultatea de a păstra specialiștii IT. La acestea se adaugă reguli noi: AI Act se aplică și la noi, iar firmele trebuie să știe ce au voie să facă.
Ce urmează — și ce poți face tu
Vestea bună: un punct de plecare jos înseamnă și cel mai mare spațiu de creștere din Europa. Fondurile europene, RO AI Factory și noile generații de absolvenți pot accelera lucrurile. Dar schimbarea reală pornește de jos: un antreprenor care își automatizează facturarea, o profesoară care își învață elevii să verifice un răspuns AI, un angajat care își face munca mai bine și mai repede.
Pe Daneel scriem constant despre oamenii, firmele și școlile din România care fac deja acest lucru. Dacă știi o poveste, scrie-ne la salut@daneel.ro.